RENAULT *Paris, 24 decembrie 1898. Afara ninge linistit. Un tinar in virsta de 21 de ani are intilnire cu citiva prieteni, la un restaurant de pe strada Helder, pentru a-si petrece revelionul. Insotit de catre unul din fratii sai, in sfirsit, a sosit - spre surpriza tuturor - in micul sau automobil, conceput si construit de el. Tinarul se numeste Louis Renault. Tatal sau, Alfred Renault, si mama sa, Berthe, aveau un magazin de stofe si nasturi in Piata Victoriilor din Paris. Totodata, aveau si o casuta la Billancourt, o mica asezare in zona pariziana, pe malul Senei. In liceu, Louis era departe de a fi un elev model, in dauna studiilor, marea parte a timpului o sacrifica mecanicii, mesterind zi de zi in micul sau atelier, amenajat in curtea din Billancourt. Inca adolescent, a construit o ambarcatiune cu motor cu abur, apoi a inventat un generator de vapori. Renuntind la cursurile Scolii Centrale, de unde ar fi iesit inginer, s-a angajat ca simplu desenator la Delaunay-Belleville unde a ramas pina la satisfacerea stagiului militar. Dupa ce a fost infanterist un an de zile, in septembrie 1898 s-a apucat sa modifice triciclul De Dion-Bouton intr-o trasurica mai comoda. In afara de motor, a refacut totul dupa planurile si imaginatia lui, masina rezultata, numita Renault tip A, avind urmatoarele caracteristici: cadru-sasiu din tuburi de otel, motor monocilindru in 4 timpi de 270 cmc si 1,25 CP, viteza maxima 50 km/h. Aceasta trasurica a lui Renault ar fi trebuit sa ramina unicat. Nesansa lui a fost ca a venit la revelion cu ea unde toti prietenii, dupa ce au probat-o, l-au rugat sa le vinda un exemplar identic. In euforia serii, Louis a inregistrat odata cu aceste comenzi ideea de a construi si de a vinde. *Louis a avut doua surori si doi frati, Fernand si Marcel, care au jucat un rol important in debutul mezinului familiei in viata industriala. Dupa decesul tatalui lor, in 1892, succesorii, Fernand si Marcel, au preluat conducerea intreprinderii familiale 'Societe Renault Fils et Cie boutons et tissus' care, in februarie 1899 a devenit 'Societe Renault Freres' - 'societatea fratilor Renault, pentru construirea si vinzarea de vehicule automobile, motoare si accesorii, care fac parte din aceasta industrie. Interesant este faptul ca in aceasta societate de automobile noua, in care numarul 1 era Louis, ce care, in sfirsit, putea sa-si puna in aplicare toate visele, nu era decit un simplu angajat. Fratii sai erau patroni si totodata giranti ai intregii averi detinind fiecare cite o jumatate din capital. La inceput au fost angajate 6 persoane, iar micul atelier a fost mutat din str. Point du Jour nr. 139, tot la Billancourt. Trasurica Renault a fost prezentata la Expozitia de automobile din gradina Tuilleries in iunie 1899. La 27 august, Marcel si Louis participa pe ruta Paris-Trouville la 'Cupa soferilor amatori' unde ocupa primele 2 locuri. A urmat o serie de victorii, fratii Renault participind la curse pina cind Marcel si-a pierdut viata in cursa Paris-Madrid-Paris. Din 1899 pina in 1939, Renault a fabricat 290 de modele, producind peste un milion de automobile, inclusiv utilitare. Louis Renault, care a fost un solitar, a decedat in octombrie 1944, in conditii necunoscute. Lui i se recunosc un numar mare de inventii sau ameliorari fundamentale, printre care: bujiile demontabile, priza directa de la cutia de viteze, amortizoarele hidraulice. *Dupa eliberarea Frantei, in 1944, Renault a devenit Regie Nationale, adica proprietate de stat. O buna perioada de timp s-a incercat sa se produca un automobil 4 CV, cit de cit accesibil (acesta a fost studiat, mai mult sau mai putin clandestin, de catre Louis Renault), in 1946 s-a trecut la fabricatia in serie a automobilelor, odata cu sosirea lui Pierre Lefacheaux la conducerea firmei Renault. In trei ani, 1900-1903 s-au inregistrat atitea modele cit literele alfabetului. Dupa decesul lui Marcel Renault, la 31 de ani, pe data de 26 mai 1903, Louis a renuntat pentru totdeauna la curse, devenind coproprietar alaturi de Fernand Renault si, apoi, proprietar, cu doua luni inainte de decesul fratelui sau Fernand, la 44 de ani, pe data de 29.01.1909. Primul sef al biroului de studii Renault a fost desenatorul Charles Serre care, alaturi de motoristul Viet (fugit de la De Dion), au pus bazele fabricatiei in serie, fiind construita cea mai moderna uzina din Europa, in insula Seguin, pe Sena. Automobilul 40CV, devenit tipul DT, cu motor cu 6 cilindri, in 1914 a fost 'automobilul anului', dar adevarata vedeta a fost celebrul 'Taxi de la Marne', cerut de generalul Gallieni pentru transportul trupelor sale. 40CV a ocupat un loc aparte in istoria firmei Renault. Construit dupa mai multi ani de incercari, a fost carosat, de asemenea, de citiva specialisti in domeniu: Binder, Lavocat si Marsaud, fiind un automobil impozant, gratie lungimii lui si a capotei lungi, care i-au asigurat succesul la public. Masina 40CV avea un motor de 6 cilindri, 9.121 cmc, 140 CP si a reusit sa cistige cursa de 24 de ore de la Le Mans. *Dupa 1934, Renault a scos alte tipuri de masini prevazute cu motoare cu 4 cilindri: Celtaquatre, Monaquatre, Primaquatre, Vivaquatre, avind caroseriile bazate pe rezultatele cercetarilor privind caroseria aerodinamica. In 1945, la conducerea lui Renault a fost numit Pierre Lefaucheaux, fiind hotarita inceperea productiei modelului 4CV, ultimul model studiat de Louis Renault. Aceasta masina, echipata cu un motor de 760 cmc si 19 CP, a cistigat intre 1949-1951 raliurile Monte Carlo, Le Mans si al Alpilor. La 6 iulie 1961, automobilul 4CV si-a terminat cariera, dupa 1.105.543 exemplare produse. Dupa 1950, Renault produce un automobil de exceptie, Fregatte, cu motor de 2 litri si 65 CP. *Dupa decesul lui Lefaucheaux, la conducerea firmei Renault a urmat Pierre Dreyfus, care in noua uzina de la Flins, la 40 km de Paris, a inceput producerea in serie a unui automobil de succes, Dauphine, cu motorul plasat in spate, de 845 cmc si 30 CP, masina ce s-a construit pina in 1966 in aproape 2 milioane de exemplare. Gama Renault, cu motoare amplasate in spate s-a imbogatit apoi cu Renault 10 si Renault 8. Renault 8 a fost construit in mai multe variante: cu cutie automata, 8S, 8Major. La Salonul de la Paris din 1964 s-a prezentat tipul R8 Gordini, care a obtinut numeroase victorii, mai ales in raliuri. R8 Gordini avea motorul de 1108 cmc si 90 CP. In acelasi an, un Alpine Renault a cistigat celebra cursa de la Le Mans, cu viteza medie de 163 km/h. *In 1961, a fost prezentat modelul Renault 4, masina ce s-a produs pina la sfirsitul anilor '80. In 1966, Renault monteaza modelul 8 in Bulgaria, sub denumirea de Bulgarrenault. In 1967, masinile Renault se asamblau pe fiecare continent: 5 uzine in Europa (fara cea din Franta), una in Canada, noua in America Latina, 5 in Africa, una in Australia si una in Asia. In 1968 a fost prezentat modelul Renault 6, o masina ce se situa intre Renault 4 si Renault 16. In 1969, peste 1 milion de autoturisme au fost construite. La Salonul de la Paris a fost prezentat Proiectul 117, adica Renault 12. Aceasta masina, echipata cu motorul de 1300 cmc, a fost produsa in colaborare cu Romania, fiind denumita Dacia 1300 sau in Brazilia Corcel. In 1970, a fost prezentata versiunea de curse, Renault 12 Gordini, masina ce inlocuia 'cel mai iubit Renault', modelul R8 Gordini. In octombrie 1971 este lansata seria Renault 15/17, coupe-uri ce aveau mecanica lui R12. In 1972 a aparut cel mai vindut Renault, modelul R5. Acesta, preparat de Alpine, a participat cu succes in raliuri, in ultima perioada a sa fiindu-i montat central motorul Turbo. Renault 5 Turbo avea motorul de 1400 cmc si dezvolta o putere de 250 CP. In 1974, R17TS isi schimba denumirea in R17 Gordini. Era ultima data cind o masina Renault purta numele lui Gordini. In acelasi an, apare modelul R30, echipat cu primul motor V6 realizat de Renault dupa razboi. Varianta lui R30, R20, era echipata cu motorul in 4 cilindri, de 2 litri. Aceasta masina a fost asamblata in serie restrinsa si in Romania, sub denumirea de Dacia 2000. In 1976 au fost lansate R18 si R14. In 1980 a fost lansat urmasul seriei 15/17, Renault Fuego. In 1981 a fost lansat Renault 9, autoturism ce a cistigat titlul de 'masina anului', fiind urmat in 1983 de varianta coupe, R11. In 1984 au fost lansate doua modele de succes: Renault 25 si Espace. Anul urmator a fost inlocuit R5 cu Supercinq, o masina ce pastra in general liniile vechiului model. In 1986, R18 a fost inlocuit cu R21. In 1988 este lansat R19 iar in 1991 inlocuitorul lui Supercinq: Renault Clio ce a cistigat concursul de 'masina anului'. Pe 5 octombrie 1992, proiectul R2, conceput cu foarte multi ani in urma, isi vede, in sfirsit, visul: Twingo se naste. In acelasi an, R25 este inlocuit cu Safrane. In 1994, R21 este inlocuit cu Laguna, iar in 1995 R19 cu Megane. In 1996, Renault prezinta prototipul Fiftie, o masina cu designul inspirat din vechiul 4CV si prototipul Initiale, o limuzina cu un design nonconformist si motorul de F1. Renault a avut succes si in Formula 1, prin Alain Prost - cu masiniile proprii, sau cu Nigel Mansell, Alain Prost, Michael Schumacher, Damon HillI - cu motorul de F1. Acest motor a fost montat de Renault si pe modelul Espace, rezultind un monovolum capabil sa atinga viteze de peste 250 km/h. Istoria continua.... Alpine. In perioada destul de subreda, din punct de vedere financiar si economic, ce a urmat dupa cel de-al doilea razboi mondial, fiul unui modest garajist din Dieppe visa, ca orice tinar inoculat cu microbul curselor automobilistice, sa participe la cea mai dificila cursa de anduranta, ce se desfasura in Italia, Mille Miglia. Din nefericire, sau poate din fericire, tinarul Jean Redele nu dispunea decit de un automobil de serie, nu tocmai nou, Renault 4CV. In urma unui studiu amanuntit, ajunge la concluzia ca, din punct de vedere tehnic, masina corespundea scopului sau, dar trebuia reproiectata caroseria. In vara lui 1950 face o vizita in patria lui Dante, unde il intilneste pe tinarul carosier Michelotti. Astfel, se naste, in 1952, in micul sau garaj de la Dieppe, prima masina Alpine, cu o caroserie proiectata de Michelotti si cu mecanica lui Renault 4CV. Aceasta masina cistiga primele locuri la clasa sa in editiile 1952, 1953 si 1954 ale cursei la care Jean visase mult timp: Mille Miglia. Colosalul succes al micutei Alpine genereaza o adevarata avalansa de solicitari pe piata franceza, ceea ce il determina pe Redele sa continue asamblarea a unei foarte reduse serii de 'berlinette'. Caroseria, desenata de Michelotti, a fost realizata in intregime din plastic, la Paris, in atelierele fratilor Chappes si astfel prima serie, denumita Alpine A-106 Mille Miglia, a fost pusa la dispozitia sportivilor francezi. Incepind cu 1957, placut impresionata de palmaresul firmei Alpine, Renault incheie cu Redele un contract substantial, fiind infiintata societatea mixta Alpine-Renault. Mecanica este inlocuita cu cea a modelului Dauphine, motorul fiind modificat la 998 cmc. Cu aceasta solutie, berlinettele Alpine se remarca pregnant si statornic in cele mai importante raliuri europene. In 1957 apare si versiunea A-108 spider, transformat mai tirziu in coupe. In 1960, productia depaseste 100 de bucati anual, iar in 1961 debuteaza un nou model important pentru Alpine-Renault, denumit Tour de France, masina ce va sta la baza viitoarelor berlinette. Doi ani mai tirziu, in 1963, modelul Tour de France, versiunea A-108, este inlocuit cu A-110, avind mecanica imprumutata de la Renault 8. Motorul este expediat uzinei din Dieppe in mai multe versiuni: 956, 993, 1108, 1296 si 1600 cmc, ultimul provenit de la R16. Urmeaza perioada de glorie a berlinettelor Alpine, acestea obtinind locuri fruntase in toate raliurile celebre prin Vinatier, Andruet, Andersson. In 1971, berlinettele Alpine au un inlocuitor: A 310, lansat la salonul de la Geneva si echipat cu motorul de 1605 cmc si 125 CP. Aceasta masina a cistigat Raliul Monte Carlo si Campionatul european al marcilor in 1971. In 1977, ca urmare a problemelor financiare, uzina din Dieppe nu mai poate functiona in regim de societate mixta si este afiliata la Renault, denumirea schimbindu-se in Renault-Alpine. A 310 a fost restilizat, ultimul model ce a purtat numele de Alpine fiind A 610. In prezent, in uzina din Dieppe se fabrica modelul Renault Spider. Gordini Numele lui Amedee Gordini si-a facut loc pe prima pagina a ziarelor de sport in toamna anului 1945, cu prilejul primei competitii auto organizata in Franta de dupa razboi. In acea toamna, pe un traseu din Bois de Boulogne (Paris) s-a organizat un concurs in memoria marelui campion francez Robert Benoist, care luptase in Rezistenta si murise intr-un lagar hitlerist. Primul loc in aceasta cursa i-a revenit lui Gordini, ce participa pe o Simca de 1500 cmc. Italian de origine, Gordini se ocupase inca din 1938 de pregatirea unor masini de curse. Cu un an mai tirziu, trei Simca-Fiat preparate de Gordini si echipate cu motorul Balilla de 1500 cmc au ocupat locurile 4,5 si 6 in MP al Frantei. Absorbit cu totul de problemele mecanice, Gordini a preferat sa se dedice mai putin pilotajului sportiv, si sa se ocupe de pregatirea motoarelor si masinilor de curse. Multa vreme, Gordini a lucrat la Nantere, in slujba firmei Simca, obtinind succese cu masinile Simca-Gordini, conduse de piloti celebri, ca Maurice Trintignant, Raymond Sommer si chiar Juan Manuel Fangio. Din 1952, Gordini a construit masini de Formula 2 si apoi de F1. Cu cinci ani mai tirziu, constrins de lipsuri materiale, a renuntat sa mai lucreze pe cont propriu si s-a angajat in slujba Regiei Renault. Dupa acesta data au inceput sa apara masinile de competitii echipate cu motoarele Gordini. Dintre acestea, cea mai reusita a fost R8 Gordini, succese obtinind si Renault 12 Gordini sau R17 Gordini. Adresa: Renault S.A., 34 quai du Point-du-Jour, F-92109 Boulogne Billancourt, France