|
* Ca foarte multe dintre marile figuri ale artei si tehnicii italiene, si Ferrucio Lamborghini, din timpul copilariei, a avut un deosebit interes pentru orice 
mecanism sau masina, fiind intotdeauna bucuros sa i se dea sa repare masini
agricole, motociclete, automobile. Dupa absolvirea unei scoli de arte si
meserii din satul natal, si satisfacerea stagiului militar la trupele motorizate,
Lamborghini se pregatea sa-si injghebe un atelier propriu. A survenit, insa,
razboiul, pe care in mare parte l-a facut in insula Rhodos din Marea Egee,
intretinind si reparind vehicule militare. Nu reuseste sa se intoarca decit in
1947 si, odata ajuns acasa, la St. Agata Bolognese, linga Modena, da friu
liber initiativei si iventivitatii sale, incropind din resturile lasate de razboi tot
felul de masini agricole si tractoare. Concepe si realizeaza o chiulasa
speciala pentru Fiat Topolino, preparind participari in cursa Mille Miglia. Dar,
activitatea industriala il preocupa din ce in ce mai mult. Astfel, in locul
sopronului isi construieste o fabrica si in anul 1952 lanseaza o productie
proprie de tractoare cu motoare Diesel, realizind pe plan mondial primele
motoare de tractor Diesel avind racirea cu aer. In 1960, ca industrias in plina
ascensiune, face o calatorie in SUA, de unde se intoarce cu alte idei. Intr-o
localitate din vecinatate infiinteaza o fabrica de instalatii de aer conditionat.
Situatia prospera ii permite sa-si satisfaca pasiunea pentru automobile de
mare performanta, cumparindu-si masini Jaguar, Alfa, Maserati si Ferrari.
Preocupat mereu de o masina de vis, intr-o zi se repede la Maranello, la uzina
Ferrari, spre a-si expune unele pareri critice si unele propuneri. Enzo Ferrari
face greseala de a nu primi acest client tumultos si Lamborghini pleaca furios,
decizind sa-si fabrice singurul masina. Isi asigura concursul tinarului inginer
de aeronautica Gianpaolo Dallara, care, in 1962, la 24 de ani, avea deja o
experienta de cite un an la Ferrari, apoi la Maserati, pentru masini de mare
performanta. Nu ezita sa consulte specialisti din Germania si Japonia.
Lamborghini se concentreaza asupra fabricarii motorului, caroseria urmind sa
fie facuta de unul din renumitii artizani italieni din orasele apropiate. Dallara,
ajutat de ing, Stanzani si de Scaglione, fost angajat la Bertone, proiecteaza
masina gindita de Lamborghini. In octombrie 1963, primul model cu simbolul
350-GT, avind caroseria realizata de firma Touring, isi face aparitia la expozitia
de la Torino. Masina avea 12 cilindri in V, cu 4 supape/cilindru. Nu primeste
comenzi, dar Lamborghini nu se dezarmeaza. Scaglione realizeaza o
caroserie mai sexy si noul model, 350-GTV se vinde in 13 exemplare.
*Intre timp, insa, Dallara conspira cu Stanzani si cu neozeelandezul Wallace,
angajat pentru punere la punct si probe. Ei aseaza motorul transversal si in
jurul lui schiteaza o caroserie aducind mai degraba cu un prototip de curse.
Se naste astfel Miura, botezat astfel, dupa cea mai buna rasa de tauri de
lupte. Lamborghini, informat de ei cu timiditate, autorizeaza totusi constructia
unui prototip. Din tipurile precedente, cu unele modificari, se vind 76 de bucati
in anul 1965 si 102 exemplare in 1966. Miura, expusa la Torino in iarna lui
1965, apoi la Geneva in 1966, devine bomba expozitiilor. Numerosi
cumparatori se prezinta cu cecuri. Lamborghini se consulta pe loc cu
Bertone, care va realiza caroseriile. Pentru a spori productia, se construieste
o aripa noua la a treia fabrica si in 1967 se vind 111 Miura.
*Dintr-un singur bloc de 6 cilindri de la motorul de 4 litri, Dallara combina un
nou motor, care este montat transversal, dind nastere la extravagantul model
Marzal. Acesta nu prea are succes. Cumparatorii unui 2 litri nu sint dispusi sa
plateasca preturile unui Lamborghini. Din acest model fara succes, prin
extrapolare, deriva Espada, cu motor de 4 litri pe fata, a carui productie incepe
in 1968. Firma Touring isi inceteaza activitatea si Lamborghini il finanteaza pe
carosierul Marazzi care s-a ocupat de comenzile lui in cadrul firmei Touring,
acceptindu-i unele idei, din care rezulta modelul Islero, cu 2+2 locuri, vindut in
1968 si 1969 in 225 exemplare, apoi oprit din fabricatie.
*Cu Bertone, pe reusita linie Miura-Espada, combina tipul Jarama, folosind
mai multe parti comune. Aceasta masina este prezentata la expozitia de la
Geneva in martie 1970 si dupa sase luni intra in productie. Concurenta care o
reprezinta pentru Ferrari devine tot mai puternica: in 1969, Ferrari vinde 231
buc, iar Lamborghini 212 de modele cu 12 cilindri in V. Folosind experienta
Marzal, interesul pentru productia unei masini mai mici, la un pret mai redus,
dar cu performante ridicate, il conduce la realizarea modelului Uracco, cu
motor V8 asezat transversal in fata puntii din spate, o exceptionala imbinare a
lui Stanzani, care lucreaza ca inginer-sef, dupa plecarea lui Dallara in 1968.
*Dupa Uracco, Lamborghini lanseaza modelul de mare succes Countach,
construit pe baza desenelor lui Bertone . Acesta era un coupe sport cu
motorul amplasat central, avind motorul cu 12 cilindri in V si cilindreea de
3929 cmc, dezvoltind o putere de 375 CP si o viteza maxima de 317 km/h. A
fost construit in mai multe variante, LP 400, 4000 quattrovalvole , la 25 de ani
de la aparitia firmei fiind lansata o editie speciala.
Adresa: Automobili Lamborghini S.p.A., Via Modena 12, 40019, Sante Agata Bolognese, Italia |